Poluarea mediului reprezintă introducerea directă sau indirectă în mediul înconjurător a unor poluanți care afectează sănătatea umană, aduc daune bunurilor materiale sau afectează echilibrul ecosistemelor (organismele vii și mediul în care trăiesc). Cea mai mare parte a poluanților provine din activitățile umane, chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale.
Se disting următoarele categorii: poluare fizică (incluzând poluarea fonică și poluarea radioactivă), poluarea chimică (produsă de diverse substanțe eliberate în mediu sub formă gazoasă, lichidă sau de particule solide), poluare biologică (cu germeni patogeni, substanțe organice putrescibile etc.).
Un poluant este definit ca fiind orice substanță, preparat sub formă solidă, lichidă, gazoasă sau sub formă de vapori ori de energie, radiație electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibrații.
Poluarea aerului înseamnă orice substanță sub formă gazoasă, lichidă sau solidă, care este emisă în atmosferă, unde se află în concentrații suficient de mari pentru a fi considerată periculoasă pentru mediu sau pentru sănătatea oamenilor, a plantelor sau animalelor, având efecte dăunătoare la scară locală, regională sau globală.
Principalii poluanți sunt monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot, ozonul (O3), particulele în suspensie (PM10, PM2.5), dioxidul de sulf (SO2), compuși organici volatili, metalele grele și plumbul. Sursele pentru aceste substanțe pot fi diferite, la fel și impactul asupra sănătății umane, ceea ce determină ca poluarea atmosferică să fie un proces complex și greu de combătut.
Condițiile atmosferice influențează foarte mult distribuția poluanților în atmosferă. De exemplu, umezeala și temperaturile mici determină concentrații scăzute de substanțe chimice în atmosferă, acestea fie sunt îndepărtate de vânt, fie eliminate din aer de ploaie. Temperaturile ridicate păstrează în interiorul orașului substanțele chimice și contribuie la atingerea unor praguri critice pentru sănătatea umana, astfel, calitatea aerului în timpul unui an nu se menține constantă și prezintă variații sezoniere.
Mediul urban, acolo unde populația este numeroasă și densă, se confruntă cu probleme legate de calitatea mediului, printre cele mai importante fiind poluarea aerului ca urmare a emisiilor de substanțe nocive generate de diverse surse cum ar fi: activități industriale și economice, încălzire rezidențială, transport (rutier, feroviar, aerian), generarea de deșeuri, evacuarea de ape uzate, nivel crescut de zgomot.
Îmbunătățirea calității aerului a devenit o prioritate pentru autoritățile publice centrale și locale cu rol în protecția mediului, organizațiilor și asociațiilor nonguvernamentale, instituțiilor, autorităților și operatorilor economici și ar trebui să devină o prioritate și pentru cei ce locuiesc și își desfășoară activități în zone aglomerate.
Calitatea aerului influențează direct sănătatea populației, poluarea aerului fiind considerata factor de risc cancerigen conform Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului (IARC).
Poluanții pătrund prin tractul respirator și pot rămâne în organism perioade îndelungate afectând toate organele din corp: iritarea căilor respiratorii, afecțiuni pulmonare (tuse, respirație șuierătoare, dificultăți de respirație, atacuri de astm), reducerea funcției pulmonare, creșterea incidenței producerii de astm la copii, creșterea incidenței cancerului la copii și a cancerului pulmonar la adulți, efecte asupra fetusului (întârzierea creșterii intrauterine, naștere prematură, greutăți reduse la naștere), tulburărilor cardiovasculare: evenimente ischemice, aritmii, evenimente cardiovasculare, variabilitatea ritmului cardiac, accidente vasculare, dureri de cap, amețeli, pierderi de coordonare, tulburări de vedere, demență, afecțiuni ale oaselor, greață, tulburări hepatice, creșterea mortalității cauzată de leucemie.
Alături de efectele asupra sănătății oamenilor, poluarea are efecte și asupra mediului înconjurător: absoarbe radiația solară vizibilă cu efecte asupra schimbărilor climatice globale și asupra vizibilității atmosferice, acidifierea solului și a apelor de suprafață cu efecte asupra vieții animalelor, plantelor și biodiversității, generarea de nuclee de condensare cu urmări în procesele de formare și evoluție a norilor, blocarea stomatelor, împiedicând procesul de fotosinteză, cu efecte asupra creșterii plantelor care pot conduce până la moartea acestora
În municipiul București există o multitudine de surse de poluanți atmosferici asociate, pe de o parte vieții cotidiene a locuitorilor, iar pe de altă parte, activităților instituționale, comerciale și industriale care se desfășoară în oraș. Principalele surse de emisii de poluanți atmosferici cu impact asupra sănătății populației sau asupra ecosistemelor pot fi clasificate în două mari categorii:
Poluanții atmosferici identificați în atmosfera zonelor urbane au ca proveniență principală următoarele activități: